Ion Luca Caragiale


Ion Luca Caragiale

Caragiale Ion Luca s-a nascut pe 30 ianuarie 1852, în Haimanale – sat care acum îi poartă numele, judeţul Prahova. Dramaturg şi prozator. La 26 mai 1878 începe să frecventeze şedinţele societăţii literare ,,Junimea”. În anul 1881 este revizor şcolar în districtele Suceava şi Neamţ, de unde se mută, în 1882, în circumscripţia Argeş-Vâlcea. În anul 1888 este director general al Teatrelor, funcţie în care se ilustrează ca un foarte bun regizor şi organizator. După o serie de decepţii şi după câteva proiecte nerealizate de a se muta la Sibiu, Braşov sau Cluj, I.L.Caragiale se stabileşte la Berlin. Moare subit, la 9 iunie 1912.
Capitolul cel mai important al operei lui I. L. Caragiale îl formeaza dramaturgia. După ce a tradus tragedia în versuri ,,Roma învinsă” de Alexandre Parodi, citeşte la ,,Junimea”, comedia ,,O noapte furtunoasă”. Următoarea comedie, ,,Conu Leonida faţă cu reacţiunea” este o capodoperă de ironie şi înscenare dramaturgică. Cea mai complexă dintre comediile lui Ion Luca Caragiale este ,,O scrisoare pierdută”. Toate calităţile dramaturgiei sale se întâlnesc în această comedie: geniul verbal, dinamismul replicilor şi al intrigii, stiinţa de a trece pe nesimţite de la personaj la tip, şi invers, de la întâmplare la senificaţia generică. ,,D-ale carnavalului a fost premiată de comitetul Teatrului Naţional, căruia i se adăugaseră Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu şi B. P. Haşdeu.
Al doilea capitol important al operei lui I. L. Caragile îl reprezintă momentele şi schiţele, asemănătoare cu teatrul prin fondul lor dramatic şi comic, ca şi prin voinţa de a cuprinde, în esenţa lor întreaga societate românească burgheză, educaţia familială, descompunerea familiei, superficialitatea presei, incompetenţa didactică etc. Prin schiţe şi momente, I. L. Caragiale realizează o adevărată fenomenologie a societăţii romaneşti, surprinsă în câteva din zonele în care aceasta se lasă mai uşor definită: familia, şcoala, birocraţia, presa, justiţia etc. De asemenea, tipologia dramaturgului este lărgită şi completată de tipologia autorului de schiţe, care trebuie considerat descoperitorul unei pitoreşti categorii socio-morale: miticismul.
Geniu clasic şi realist, alternând cu o dezinvontură procedeele tipizante, cu observaţia omului politic şi social, continuând tradiţia inaugurată în teatru de Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale este, în literatura română, creatorul limbajului dramatic.